Și dac-aș fi un răsărit, tot aș admira unul (4)

Suma răsăriturilor mele văzute și simțite, din ultimii ani, este total neimportantă. Suma trăirilor, însă… Ei bine, aici am foarte multe. Au fost răsărituri dintre cele mai diverse, colorate, simple, triste, egoiste, surprinzătoare, emoționante. De toate îmi amintesc cu drag, fac parte din mine.

Răsăritul de azi… o altă poveste. O zi specială pentru mine a fost seducător de asortată cu un răsărit vibrant. Ziua în care eu am devenit mamă de proaspăt adult, am ales să o port în suflet (și) așa. A fost cadoul soarelui pentru mine, știe cât de mult îl iubesc. Sau al naturii. A știut mai bine decât mine, căci bucuria mea e și a ei, a micuței adulte, și viceversa.

Răsăritul de azi a fost despre o cafea. Gustul ei, savurată apoi în lumina și căldura blândă a soarelui, mmm, a fost atât de bun, cum numai gustul prieteniei autentice poate exista între mine și cea care a adus-o. Pe care apoi a împărțit-o cu generozitate cu mine.

De fapt, despre asta e vorba într-un răsărit. Despre frumos, emoție, autenticitate, vise. Uneori despre spontaneitate și despre confirmarea faptului că drumul ales în viață este fix acela pe care ți-l dorești din tot sufletul și care se conturează timid, dar precis.

 

foto: arhiva personală

Fabiola Ion
Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns, dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră, dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

Lasă un răspuns